TONIC NEURONAL SENIOR (FITO-ANTIALZHEIMER) – pret 75 lei/flacon

TONIC NEURONAL SENIOR (FITO-ANTIALZHEIMER) – pret 75 lei/flacon

 

Bioenergoterapia-FLT-Prospect-Tonic-Neuronal-09-2015-preview-f1

Bioenergoterapia-FLT-Prospect-Tonic-Neuronal-09-2015-preview-f2

 

F I Ş Ă   I N D I V I D U A L Ă   D E   C O N S U L T A N Ţ Ă   N R.___ / ________

Numele _____________________________ Prenumele(toate)_____________________________________

Prenumele părinţilor_________________________________  Adresa _______________________________

Tel._________________ E-mail___________________________Data şi locul naşterii(şi ora)____________

____________________ Grupa de sânge _____ Înălţime_____ Greutate_____Kg. Profesia ______________

Locul de muncă _____________________________________ Semne particulare______________________

_______________________________________________________________________________________ Diagnostic alopat(OBLIGATORIU)_________________________________________________________

Antecedente heredocolaterale (boli similare din familie)__________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Simptomatologia actual____________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

Tratament actual alopat sau complementar/alternative ____________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

            Conform drepturilor mele de a fi corect informat şi competent tratat, prevazute în Legea 46 din 2003 privind drepturile pacienţilor din România precum şi cele impuse de O.M.S. la nivel mondial inclusive prin directivele Codex-ului Alimentarius, solicit din propria iniţiativă şi pe propria răspundere consultaţia şi terapiile bionaturiste necesare optimizării stării mele de sănatat. Am solicitat şi am primit informaţii despre procedurile respective şi contravaloarea lor, drept pentru care mă oblig să respect recomandările primite, orele de programare, recomandările de autotratament. Nu voi întrerupe tratamentul alopat.  Voi vira eventuala contravaloare a procedurilor terapeutice in contul ONG-ului sub forma de DONATIE.        Accept şi semnez: 

 

Semnătura pacientului major _____________________ (pentru minori, va semna un părinte sau tutore)

         Preşedinte: bio-energo-terapeut atestat internaţional, Rădulescu Eugeniu:. …………………

Prim-Vice-Preşedinte al Consiliului Director: psiholog Rădulescu Liliana                    

 

 

PREZENTĂM ÎN CONTINUARE REPERTORIZAREA NECESARĂ INDIVIDUALIZĂRII COMPLEXULUI “FITO-Tonic Neuronal SENIOR”

PUȚEI APELA ȘI LA UN PSIHOLOG ÎN CAZUL ÎN CARE VĂ ESTE GREU SĂ DECIDEȚI ÎN CE CATEGORIE SE ÎNCADREAZĂ, UTILĂ FIIND ÎN PRIMUL RÂND COLABORAREA CU CADRUL DIDACTIC.

ALEGEŢI TREI AFECŢIUNI DIN CELE DE MAI JOS ŞI VEŢI PRIMI TRATAMENTUL NATURIST INDIVIDUALIZAT, UN REGIM SPECIAL DE AUTOVINDECARE  ŞI GRAFICUL DE OPTIMIZARE KARMICĂ.

Pentru stabilirea diagnosticului corect conform prospectului, apelaţi la medicul dumneavoastră de familie.

1. AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIO – VASCULAR
C.a. Hipertensiune arteriala; C.b. Hemoroizi; C.c. Tulburări circulatorii; C.d. Arterite, Arteroscleroze;

2. AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV
D.a. Afecţiuni gastro – intestinale : ulcere, gastrite; D.b. Tulburări de tranzit intestinal, constipatii, colite; D.c. Afecţiuni hepatice;
D.d. Afecţiuni ale veziculei biliare; D.e. Diabet; D.f. Obezitate;

3. AFECTIUNI ALE APARATULUI  URO – GENITAL
UG.a. Fibrom uterin; UG.b. Chist ovarian; UG.c. Frigiditate;
UG.d. Tulburări de menopauză; UG.e. Adenom de prostată; UG.f. Tulburări de dinamică sexuală; UG.g. Dismenoree; UG.h. Cistite; UG.i Enurezis;
UG.j. Litiază; UG.k. Hiperuricemii;

4. AFECTIUNI ALE APARATULUI OSTEO – ARTICULAR
A.a Tulburări de calcifiere; A.b. Reumatism cronic degenerativ;
A.c. Artrită; A.d. Artroză;

5. AFECTIUNI DERMATOLOGICE
DER.a. Acnee; DER.b. Eczeme; DER.c. Psoriazis;

6. AFECTIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS
N.a. Alzheimer; N.b. Neuroastenie, Anxietate; N.c. Migrenă;
N.d. Insomnie; N.e. Creşterea capacitaţii de efort intelectual;

7. AFECTIUNI OFTALMOLOGICE
Of.a. Glaucom; Of.b. Conjunctivită; Of.c. Cataractă; Of.d. Miopie

8. AFECTIUNI ORL
O.a. Otite; O.b. Sinuzite; O.c. Amigdalite; O.d. Angină; O.e. Faringită;
O.f. Laringită

9. AFECTIUNI RESPIRATORII
R.a. Infecţii ale aparatului respirator; R.b. Creşterea rezistenţei la infecţii; R.c. Afecţiuni alergice bronho – pulmonare;

NOTA : Terapia complementara cu remedii exclusiv naturiste nu exclude tratamentul clasic recomandat de medic.

STAREA SUFLETEASCĂ POATE INFLUEUNŢA MAI MULT DECÂT CREDEŢI STAREA DE SĂNĂTATE PE CARE O AVEŢI.
REACŢIILE EMOŢIONALE LA DIVERSE ASPECTE SEMNIFICATIVE DIN TRECUT VĂ POT INFLUENŢA VIAŢA DIN PREZENT ŞI DIN VIITOR.

CITIŢI CU ATENŢIE CAPITOLELE DE MAI JOS, FIŢI SINCERI CU DUMNEAVOASTRĂ ŞI NOTAŢI CODUL CORESPUNZĂTOR SITUAŢIILOR SPECIFICE DIN TRECUTUL SAU DIN PREZENTUL DUMNEAVOSTRĂ.

PE ADRESA DE MAIL DE MAI SUS, SAU PRIN POSTĂ, TRIMITEŢI CODURILE CORESPUNZĂTOARE, PRECIZÂND ŞI NUMELE, PRENUMELE, DATA NAŞTERII, GRUPA DE SÂNGE, ÎNĂLŢIMEA ŞI GREUTATEA DVS.

Dacă veţi considera că stările descrise mai jos v-au caracterizat în trecutul nu prea îndepărtat, fiind posibil a vă fi influenţat prezentul, este bine să le notaţi, chiar dacă nu constituie starea dumneavoastră obişnuită.

INDEX  REFERITOR  LA  POSIBILELE CAUZE CE AU DUS LA STAREA ACTUALA DE   TRAUMĂ SUFLETEASCĂ  (STRESUL)

1. CAUZA – MÂNIA
1.1.) Mânie reprimată,
1.2.) Mânie şi indignare,
1.3.) Mânie şi suferinţă în tăcere,
1.4.) Contrazicere, mustrare (traumatizat profund de acestea),
1.5.) Umilire, ruşine, înjosire brutala, ceva prea crâncen pentru a fi îndurat,
1.6.) Umilire şi mânie,
1.7.) Umilire şi indignare,
1.8.) Se ofensează uşor,
1.9.) Jigniri din trecut,
1.10.) Pedeapsă (persoana – de obicei un copil – se îmbolnăveşte după ce a fost pedepsită,
1.11.) Reproşuri,  mustrat cu asprime, limbaj sever (vezi Umilire),
1.12.) Grosolănia celorlalţi,
1.13.) Dispreţuit, desconsiderat, supus  unui  dispreţ extrem,
1.14.) Violenţă.

2. CAUZA – FRICA
2.1.) Anticiparea, stresul, nervozitatea de dinainte de examen, trac, nervozitate înaintea unei întâlniri, etc.,
2.2.) Jenă, stinghereală,
2.3.) Frica,
2.4.) Teama,
2.5.) Spaimă la vederea unui accident.

3. CAUZE – SUFERINTA, PIERDERE, TRADARE
3.1.) Tradare,
3.2.) Tradarea ambiţiei,
3.3.) Tradarea prieteniei,
3.4.) Moartea unui copil,
3.5.) Moartea părinţilor sau a unui  prieten,
3.6.) Dezamagire,
3.7.) Dezamagire recenta,
3.8.) Suferintă,
3.9.) Suferă, dar nu poate să plângă,
3.10.) Suferintă recenta,
3.11.) Dor de casa,
3.12.) Iubire dezamăgită,
3.13.) Iubire, suferă în tăcere.

4. DIVERSE ALTE CAUZE
4.1.) Alcoolism,
4.2.) Veşti proaste,
4.3.) Eşec în afaceri,
4.4.) Neînţelegeri între şef şi subalterni,
4.5.) Neînţelegeri între părinţi, prieteni,
4.6.) Dominaţie de către alţii (istoric lung de),
4.7.) Excitare emoţionala,
4.8.) Excitare sexuală,
4.9.) Groaza, întâmplări triste, poveşti cu fantome,
4.10.) Grabă,
4.11.) Izolare,
4.12.) Gelozie,
4.13.) Bucurie  excesiva,
4.14.) Eşec literar sau ştiinţific,
4.15.) Bani pierduţi,
4.16.) Poziţie pierdută,
4.17.) Mândrie, orgoliu personal răni,
4.18.) Certuri,
4.19.) Furie, înverşunare,
4.20.) Respingere, abandonare, părăsire (compara cu izolare),
4.21.) Răsturnări ale norocului,
4.22.) Abstinentă sexuală: nu are posibilitatea de a-si degaja energia sexuală,
4.23.) Exces sexual,
4.24.) Surprize plăcute,
4.25.) Activitate mentală.

5. INDEX REFERITOR LA ATITUDINE, COMPORTAMENT ŞI PERSONALITATE
Acestea se referă la felul de a fi. Uneori rubricile (categoriile) pot sa fie similare, cum ar fi impetuos şi impulsiv. Chibzuiţi bine înainte de a decide care rubrică este cea mai potrivită.

Foarte important este să luaţi în consideraţie numai trăsaturile incontestabile. Dacă cineva cu regularitate înfulecă mâncarea, terminând înaintea tuturor celorlalţi, este clar că putem vorbi despre graba de a mânca.

5.  MÂNIE (EXTERIORIZATĂ ŞI REVĂRSATA ASUPRA ALTORA)
5.1.) Repezit, smucit în felul de a se purta,
5.2.) Abuziv, însultător,
5.3.) Abuzivi, copii care îşi  insultă   părinţii,
5.4.) Anarhism,
5.5.) Anarhism revoluţionar,
5.6.) Amărăciune, exasperare,
5.7.) Învinovăţeşte pe alţii,
5.8.) Dorinţa de a sparge lucruri,
5.9.) Dispreţuitor,
5.10.) Tendinţă de contrazicere,
5.11.) Critic,
5.12.) Crud, inuman,
5.13.) Crud faţă de animale,
5.14.) Distructiv,
5.15.) Consideră că toţi îi sunt duşmani,
5.16.) Înstrăinat de familie,
5.17.) Nesimţitor, lipsit de sentimente, privire rece, distantă,
5.18.) Ura,
5.19.) Ura faţă de bărbaţi,
5.20.) Ura faţă de femei,
5.21.) Dorinţă de a ucide,
5.22.) Batjocoritor,
5.23.) Certăreţ,
5.24.) Furios, turbat,
5.25.)  Răzbunător, maliţios, plin de resentimente,
5.26.) Tendinţă de a ridiculiza,
5.27.) Grosolănie,
5.28.) Înjură,
5.39.) Lipsă de compasiune.

6. MÂNIE INTERIORIZATĂ SUB FORMĂ DE TRISTEŢE, ETC.
6.1.) Dominat de sentimentul că ar fi urmărit de ghinion,
6.2.) Îşi roade unghiile, îşi smulge părul,
6.3.) Distruge obiecte,
6.4.) Depresie,  disperare,
6.5.) Depresie cu tendinţă de sinucidere,
6.6.) Disperare pricinuită de durere,
6.7.) Disperare datorată convingerii că nu se va însănătoşi,
6.8.) Disperare din motive religioase,
6.9.) Sentiment de dezgust,
6.10.) Îndoială,
6.11.) Vinovatie,
6.12.) Tendinţă de sinucidere prin spânzurare,
6.13.) Dorinţa de a fi ucis,
6.14.) Tristeţe, predipoziţie sinucigaşă,
6.15.) Auto-învinovăţire,
6.16.) Auto-compătimire,
6.17.) Prea serios, sobru,
6.18.) Nu zâmbeşte niciodată,
6.19.)Tendinţa de sinucidere prin aruncare de la înalţime,
6.20.) Sătul de viaţă.

7. HAOS
7.1.) Comportament haotic, confuz,
7.2.) Pare murdar, nespălat,
7.3.) Neângrijit.

8. GRABA
8.1.) Vorbire grăbită,
8.2.) Ejaculare precoce,
8.3.) Tot timpul grăbit, face totul în mare grabă,
8.4.) Mănâncă grăbit,
8.5.) Se plimba grăbit,
8.6.) Nerăbdător,
8.7.) Impetuos,
8.8.) Impulsiv, dorinţa subită de a face ceva,
8.9.) Aleargă, în loc să meargă, tendinţă de a fugi,
8.10.) Gânduri năvalnice.

9. CONTROL
9.1.) Grijuliu, foarte atent cu orice şi oricine,
9.2.) Precaut,
9.3.) Tendinţa de a fi prea riguros,
9.4.) Conştiincios la fleacuri,
9.5.) Îngrijit, ordonat.

10. AVERE, BANI, ÎNCREDERE
10.1.) Predispoziţie de afacerist,
10.2.) Tendinţa de a cere, de a cerşi,
10.3.) Necinstit,
10.4.) Lacom de avuţie,
10.5.) Strângător,
10.6.) Risipitor,
10.7.) Hoţ,
10.8.) Suspiciune, lipsă de încredere.

11. SENSIBILITATE PSIHICĂ
11.1.) Clarviziune, receptivitate psihică.

12. AUTO-SUBAPRECIERE
12.1.) Comportament infantil,
12.2.) Lipsă de încredere,
12.3.) Laşitate,
12.4.) Linguşitor,
12.5.) Se simte neajutorat,
12.6.) Nehotarare accentuată,
12.7.) Se simte izolat,
12.8.) Blând, sfios,
12.9.) Se consideră respins, abandonat, părăsit,
12.10.) Ploconeala faţă de alţii,
12.11.) Servil, supus, slugarnic,
12.12.) Timid,
12.13.) Timid, evită să te priveasca în ochi,
12.14.) Lipsit de fermitate, de energie, molatec,
12.15.) Ocolit de succes, se aşteaptă mereu la eşec,
12.16.) Tendinţă de a fi maleabil.

13. AUTO-SUPRAPRECIERE
13.1.) Lăudaros, fanfaron,
13.2.) Ipocrit,
13.3.) Dominator,
13.4.) Excentric,
13.5.) Exaltat politic,
13.6.) Egocentric,
13.7.) Îngamfat,
13.8.) Avid de putere,
13.9.) Mândru,
13.10.) Înfumurat, prezumţios,
13.11.) Egoist.

14. FERICIRE (SUPERFICIALA)
14.1.) Vesel, fericit,  fără vreo  legatură  cu  un  eveniment  anume,
14.2.) Idealist,
14.3.) Glumeţ,
14.4.) Râde fără măsură,
14.5.) Râde fără să vrea,
14.6.) Râde şi când este vorba de lucruri serioase,
14.7.) Râde în timpul somnului,
14.8.) Cântă,
14.9.) Cântă cu voce tare,
14.10.) Zâmbeşte,
14.11.) Scrie şi vorbeşte în versuri, rime, cântece.

15. ACTIVITĂŢI (AMELIORAT PRIN)
15.1.) Dans,
15.2.) Muzică clasică,
15.3.) Muzică vioaie, break, de discotecă, pop,
15.4.) Muzică religioasă,
15.5.) Muzica îi domoleşte neastâmpărul mâinilor şi picioarelor,
15.6.) Ocupaţie, distragerea atenţiei, nu poate urmări emisiunile TV dacă între timp nu face şi altceva,
15.7.) Dorinţa de a se afla în compania cuiva.

16. RELIGIE
16.1.) Îndoială  asupra  armoniei  lăuntrice,   a  bunăstării  spirituale,  sufleteşti,
16.2.) Fanatism,
16.3.) Mânie, idee fixă, pasiune,
16.4.) Natură mistică, religioasă.

17.GELOZIE
17.1.) Invidie, doreşte ceea ce au alţii (nu este acelaşi lucru cu gelozia),
17.2.) Gelozie.

18. SEXUALITATE
18.1.) Îmbrăcăminte indecentă, nu are reţinere în a se dezbrăca, aleargă goală, face nudism.
18.2.) Gânduri senzuale, pasionale,
18.3.) Predispoziţie spre erotism, senzualitate,
18.4.) Lascivă, stăpânită de pofte trupeşti.

19. GÂNDURI
19.1.) Absorbit de gânduri,
19.2.) Rumegă amintiri, îşi aminteşte mereu întâmplări neplăcute din trecut, este ranchiunos,
19.3.) Introspectiv, meditativ, îngust la minte, obtuz,
19.4.) Dominant de idei fixe,
19.5.) Abilitate şi înclinaţie spre filozofie,
19.6.) Face multe planuri,
19.7.) Gânduri care revin,
19.8.) Teoretizează,
19.9.) Gânduri tulburătoare.

20. IMPLICARE
20.1.) Nu suportă nedreptatea,
20.2.) Iscoditor,
20.3.) Bun, înţelegător, plin de compasiune,
20.4.) Sentimental,
20.5.) Anxietate, îngrijorat pentru soarta prietenilor când este acasă,
20.6.) Anxietate, îngrijorat pentru soarta altora.

21. INDIFERENŢĂ
21.1.) În companie, în societate,
21.2.) În afaceri,
21.3.) Faţă de cei dragi, de rude,
21.4.) Faţă de sexul opus,
21.5.) Faţă de înfăţişarea proprie,
21.6.) Faţă de bunăstarea celorlalţi.

22. PRUDENŢĂ
22.1.) Este rezervat,
22.2.) Ascuns, secretos.

23. DESCHIDERE
23.1.) Extrovertit,
23.2.) Naiv,
23.3.) Naiv, dar foarte inteligent.

24. VORBIRE
24.1.) Bârfeşte,
24.2.) Oftează,
24.3.) Vorbareţ şi tendinţă de a scrie scrisori interminabile.

25. VOINTA
25.1.) Curajos,
25.2.) Optimist,
25.3.) Încăpaţânat, îndărătnic,
25.4.) Copil încapaţânat, îndaratnic,
25.5.) lmpuls irezistibil de a munci.

26. LIPSA DE VOINŢA
26.1.) Lipsit de ambiţii,
26.2.) Leneş, mai ales când e vorba de munca,
26.3.) Voinţă dispersată,
26.4.) Îi lipseşte vointa, elanul, avantul,
26.5.) Voinţă slabă, om slab.

27. INDEX REFERITOR LA FRICI ŞI FOBII

Temerile sunt în general atitudini, sentimente ale unor persoane care se simt ameninţate de ceva deosebit. Pentru a putea fi folosite drept indicii în alegerea remediului acestea trebuie să fie puternice şi clar exprimate.

27.1.) Teama ca un prieten va suferi un accident,
27.2.)  De avioane,
27.3.) Să rămană singur,
27.4.) Să fie singur noaptea,
27.5.) Teama sa fie singur şi să moară,
27.6.) Teama că fiind singur îşi va provoca deliberat răni,
27.7.) Teama de animale,
27.8.) De animale imaginare,
27.9.) De pasări,
27.10.) De întuneric,
27.11.) Să nu orbeasca,
27.12.) De obiecte stralucitoare, oglinzi,
27.13.) De hoţi (caută sub pat dupa ei),
27.14.) De străzi aglomerate,
27.15.) De cancer,
27.16.) Să călatoreascaă cu maşina,
27.17.) De pisici,
27.18.) De cimitire,
27.19.) Îl cuprinde teama când este gata să meargă la biserică sau la   teatru,
27.20.) Claustrofobie,
27.21.) Teama de contagiune,
27.22.) Îi este frică să treacă de colţurile anumitor clădiri,
27.23.) Teama că de după fiecare colţ apare ceva,
27.24.) Frica să traverseze un pod,
27.25.) Frica de aglomeraţie în locuri publice, agorafobie,
27.26.) Tulburat de relatările despre cruzime,
27.27.) De întuneric,
27.28.) De moarte,
27.29.) De moarte, când este singur,
27.30.) De dentist,
27.31.) Să nu rămâna infirm,
27.32.) De dezastre,
27.33.) De medic,
27.34.) De câini,
27.35.) De dusmani,
27.36.) De rele, nenorociri,
27.37.) De eşec,
27.38.) Să nu leşine,
27.39.) Să nu cadă,
27.40.) De stafii,
27.41.) Teama că ceva se va întâmpla,
27.42.) Teama ca ceva îngrozitor se va întampla,
27.43.) Că se va îmbolnavi de inimă,
27.44.) De înălţime, ameţeşte în locuri înalte,
27.45.) De a fi umilit, de umilinţă,
27.46.) De lucruri imaginare,
27.47.) Să nu fie rănit,
27.48.) Să nu înebunească,
27.49.) De insecte,
27.50.) Să nu-şi piardă slujba,
27.51.) De cuţite (nu le ţine la vedere),
27.52.) Să nu întârzie,
27.53.) De fulgere,
27.54.) Să fie privit,
27.55.) De bărbaţi,
27.56.) De muzică,
27.57.) De zgomot în genera,
27.58.) De zgomotul apei care curge,
27.59.) De zgomote noaptea,
27.60.) De zgomote la usa,
27.61.) De zgomotele de pe stradă,
27.62.) Teama să nu fie observată starea lui,
27.63.) De corvoade,
27.64.) De oameni,
27.65.) De oameni în copilărie,
27.66.) Teamă în timpul menstruaţiei,
27.67.) De ace şi obiecte ascuţite,
27.68.) De a nu fi otravit (o forma particulară de suspiciune),
27.69.) Teama de saracie, mare grija de bani,
27.70.) Teamă să apară în public,
27.71.) Să nu-şi piardă auto-controlul,
27.72.) Frică de umbre,
27.73.) Să meargă la culcare,
27.74.) De şerpi,
27.75.) Că cineva se află în spatele lui,
27.76.) De păianjeni,
27.77.) “Nervi” la stomac,
27.78.)  De străini,
27.79.) De a circula pe străzi aglomerate,
27.80.)  Să nu fie strangulat,
27.81.) Să nu fie lovit de oamenii care vin spre el,
27.82.) De metrou,
27.83.) De sufocare,
27.84.) Teamă de a se sufoca noaptea,
27.85.) De sinucidere,
27.86.) De furtună cu tunete,
27.87.) De atingere,
27.88.) De tuneluri,
27.89.) Teamă de a întreprinde,
27.90.) De apă,
27.91.) De vânt,
27.92.) De femei,
27.93.) De muncă.

28. INDEX REFERITOR LA PREFERINŢE ALIMENTARE
şi aversiunile alimentare reflectă trei lucruri:
1) inteligenţa naturală, înnăscută a persoanei respective care caută să aleagă ce-i mai bun pentru necesităţile organismului şi pentru nutriţie;
2) capriciile alimentare induse de influenţe externe;
3) conştiinţa socială, de exemplu este vegetarian fiindcă nu suportă felul în care sunt ţinute şi tratate animalele.

Preferinţele menţionate în continuare sunt preferinţe naturale, şi nu cele determinate de capricii sau influenţe sociale.

Dacă de obicei mâncaţi ceea ce credeţi că vă face bine, acum încercaţi să uitaţi aceasta şi alegeţi doar acele alimente care vă plac cu adevărat, indiferent de provenienţa lor, şi dacă vă fac bine sau nu.

Dacă vă plac grăsimea sau carnea sau îngheţata, acestea trebuie luate în considerare, chiar dacă de regulă, nu le mâncaţi. În plus, preferinţa trebuie să fie sigură şi puternică pentru a putea ţine cont de ea.

28.1.) Băuturi alcoolice,
28.2.) Banane,
28.3.) Băuturi amare,
28.4.) Mâncare amară,
28.5.) Pâine,
28.6.) Pâine cu unt,
28.7.) Pâine de secară,
28.8.) Unt,
28.9.) Brânză,
28.10.) Carne de pui,
28.11.) Ciocolată,
28.12.) Cafea,
28.13.) Mâncare rece,
28.14.) Castraveţi,
28.15.) Delicatese, mâncăruri rafinate dulci sau condimentate,
28.16.) Anghile,
28.17.) Ouă,
28.18.) Ouă fierte tari,
28.19.) Ouă fierte moi,
28.20.) Paste făinoase, făinoase,
28.21.) Grăsimi,
28.22.) Slănina,
28.23.) Peşte,
28.24.) Peşte sărat,
28.25.) Peşte hering,
28.26.) Fructe,
28.27.) Fructe acre,
28.28.) Fructe verzi,
28.29.) Mâncare fierbinte,
28.30.) Gheaţa,
28.31.) Îngheţată,
28.32.) Mâncăruri greu digerabile,
28.33.) Alimente (fructe, legume etc.)
28.34.) Limonada,
28.35.) Lămâi,
28.36.) Var,
28.37.) Carne,
28.38.) Carne de porc,
28.39.) Carne crudă,
28.40.) Carne afumată,
28.41.) Lapte,
28.42.) Lapte rece,
28.43.) Măsline,
28.44.) Ceapa crudă,
28.45.) Portocale şi suc de portocale,
28.46.) Scoici,
28.47.) Piper,
28.48.) Murături,
28.49.) Cartofi,
28.5o.) Mâncare crudă,
28.51.) Răcoritoare,
28.52.) Orez,
28.53.) Alimente sărate,
28.54.) Cârnaţi,
28.55.) Mâncare bogat condimentată, asezonată,
28.56.) Supă,
28.57.) Alimente acre, acidulate,
28.58.)  Preferinţe alimentare ciudate în timpul gravidităţii,
28.59.) Zahăr,
28.60.) Dulciuri în general (nu este acelaşi lucru cu ciocolata),
28.61.) Ceai,
28.62.) Roşii,
28.63.) Zarzavaturi,
28.64.) Oţet,
28.65.) Vrea ceva, dar nu ştie ce anume,
28.66.) Băuturi calde,
28.67.) Mâncare caldă.

29. INDEX REFERITOR LA AVERSIUNI ALIMENTARE
Aici sunt incluse produse alimentare care nu vă plac, şi nu cele pe care nu le mâncaţi pentru că nu sunt sănătoase sau semnifică cruzime, ori nu vă cad bine.  Poate să va placă ciocolata, dar ea să nu vă priască. Aceasta nu este o aversiune.

29.1.) Acrituri,
29.2.) Băuturi alcoolice,
29.3.) Mere,
29.4.) Băuturi alcoolice – bere,
29.5.) Băuturi alcoolice – bere englezească cu un procent mai mare de alcool,
29.6.) Băuturi alcoolice -whisky.
29.7.) Băuturi alcoolice – vin,
29.8.) Fasole şi mazăre,
29.9.) Pâine,
29.10.) Pâine în perioada gravidităţii,
29.11.) Micul dejun,
29.12.) Unt,
29.13.) Varză,
29.14.) Brânză,
29.15.) Brânza tare,
29.16.) Cafea,
29.17.) Mirosul de cafea,
29.18.) Băuturi reci,
29.19.) Băuturi calde,
29.20.) Ouă,
29.21.) Paste făinoase, făinoase,
29.22.) Grăsimi şi mâncăruri grele,
29.23.) Peşte,
29.24.) Fructe,
29.25.) Usturoi,
29.26.) Miere,
29.27.) Carne,
29.28.) Carne de vacă,
29.29.) Carne proaspătă,
29.30.) Pepeni,
29.31.) Lapte,
29.32.) Laptele mamei,
29.33.) Măsline,
29.34.) Scoici,
29.35.) Plăcinte, patiserie,
29.36.) Mazăre,
29.37.) Cartofi,
29.38.) Budinci,
29.39.) Sare, alimente sărate,
29.40.)  Mâncare gelatinoasă,
29.41.) Mâncare solidă,
29.42.) Supă,
29.43.) Mâncare acră,
29.44.) Căpşuni,
29.45.) Zahăr,
29.46.) Dulciuri (nu este acelaşi lucru cu ciocolata),
29.47.) Ceai,
29.48.) Roşii,
29.49.) Napi,
29.50.)  Zarzavaturi,
29.51.) Apă rece.

30. INDEX REFERITOR LA FORMA CORPULUI
30.1.) Supraponderal,
30.2.) Copil supraponderal,
30.3.) Încovoiat, adus de spate,
30.4.) Suplu.

31. INDEX REFERITOR LA POZIŢIA CORPULUI ÎN TIMPUL SOMNULUI
Se va lua în considerare numai dacă persoana respectiva adoptă în mod sigur şi constant o anumita poziţie atunci când doarme sau ştie că aceea este poziţia pe care o preferă, chiar dacă uneori doarme şi înaltă poziţie. De exemplu, unii pot spune că se simt cel mai bine când dorm pe burtă.
Vă poate ajuta şi dacă o persoană spune „Când sunt supărat dorm întotdeauna pe…”

31.1.) Pe spate,
31.2.) Pe spate şi cu mâinile pe burtă,
31.3.) Pe spate cu mâinile deasupra capului, îşi schimbă des poziţia,
31.4.) Ghemuit, cu picioarele adunate,
31.5.) Cu picioarele afară de sub pătură pentru a le răcori,
31.6.) Pe burtă,
31.7.) Cu capul îngropat în pernă,
31.8.) Cu capul dat pe spate,
31.9.) Cu capul înclinat în faţă,
31.10.) Cu capul în jos,
31.11.) Sprijinit pe genunchi cu faţa îngropată în pernă,
31.12.) Sprijinit pe genunchi şi coate,
31.13.) Pe partea stângă,
31.14) Cu mâinile şi picioarele depărtate,
31.15.) Cu mâinile şi picioarele întinse,
31.16.) Pe partea dreaptă.

INDEX REFERITOR LA SEMNE FIZICE Şl SIMPTOME NEOBIŞNUITE
Semnele şi simptomele neobişnuite, numite şi simptome cheie, sunt foarte utile în alegerea remediilor. Simptomele obişnuite sunt, în fond aceleaşi pentru toată lumea; prin urmare ele nu pot furniza indicii pentru alegerea remediului, în timp ce simptomele neobişnuite pot.

Lista se referă la întregul corp, regiune cu regiune, prezentat de sus în jos. şi constă dintr-o selecţie de simptome interesante, fiind omise cele comune, obişnuite.

32. SIMPTOME NEOBIŞNUITE CARE AFECTEAZĂ  ÎNTREAGA PERSOANĂ
32.1.) Toamna agravează,
32.2.) Modificarea poziţiei ameliorează,
32.3.) Simptomele se schimbă tot timpul,
32.4.) Vremea senină agravează,
32.5.) Vremea noroasă ameliorează,
32.6.) Stări contradictorii şi alternante,
32.7.) Pipernicit, mic, nedezvoltat,
32.8.) Dimineaţa în jurul orei 11 se agravează,
32.9.) Seara se ameliorează,
32.10.) Exerciţiile fizice ameliorează,
32.11.) Ameţeli, leşin în timpul menstruaţie,
32.12.) Ameţeli, leşin în timpul sarcinii,
32.13.) În perioada dintre orele patru-şase după-masă se agravează,
32.14.) În răstimpul dintre orele patru-opt după-masă se agravează,
32.15.) Bufeuri de căldură cu transpiraţie,
32.16.) Bufeuri de căldură mergând în sus,
32.17.) Dimineaţa se ameliorează,
32.18.) Într-o cameră plină de oameni se agravează,
32.19.) Alergatul ameliorează,
32.20.) Pe litoral se agravează,
32.21.) Pe malul mării se ameliorează,
32.22.) Primăvara se agravează,
32.23.) Vara se agravează,
32.24.) În amurg se agravează,
32.25.) Pe vreme umedă se ameliorează,
32.26.) Iarna se agravează.

33. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND AMEŢEALA (VERTIJUL)
33.1.) Provocată de băuturi alcoolice,
33.2.) Însoţita de simptome care ţin de spate,
33.3.) Provocată de pierderi de lichide corporale,
33.4.)  Închiderea ochilor o ameliorează,
33.5.) Provocată de cafea,
33.6.) De intrarea într-o cameră întunecată,
33.7.) De înălţime,
33.8.) Când îngenunchează,
33.9.) Când ridică o greutate,
33.10.) Când stă întins,
33.11.) Statul pe partea dreaptă agravează,
33.12.) Statul pe partea stângă agravează,
33.13.) Obiectele din jur par îndepărtate,
33.14.) Obiectele par să se învârtă în cerc, camera se roteşte,
33.15.) În cazul persoanelor în vârstă,
33.16.) Datorită suprasolicitării ochilor,
33.17.) În timpul sarcinii,
33.18.) Când coboară scările,
33.19.) Când se răsuceşte în pat,
33.20.) Când se învârteşte sau îşi mişcă brusc capul,
33.21.) Când se plimbă într-un spaţiu larg deschis are senzaţia că alunecă prin aer.

34. SIMPTOME Şl SEMNE NEOBIŞNUITE ÎN REGIUNEA CAPULUI
34.1.) Chelie,
34.2.) Chelie la persoane tinere,
34.3.) Chelie în porţiuni delimitate (alopecia),
34.4.) Se izbeşte cu capul de pat,
34.5.) Îşi îngroapă capul în pernă,
34.6.) Sensibil Ia aer rece,
34.7.) Are mătreaţă albă,
34.8.) Fontanelele deschise (oasele capului la bebeluş nu fuzionează suficient de repede),
34.9.) Păr uscat,
34.10.) Îi cade părul după ce a născut,
34.11.) Părul îi cade în timpul sarcinii,
34.12.) Părul îi cade pe porţiuni mici, în pete,
34.13.) Îi cad şuviţe întregi de păr,
34.14.) Părul îi încărunţeşte,
34.15.) Păr roşu,
34.16.) Părul se încâlceşte uşor,
34.17.) Părul este mat, lipsit de luciu,
34.18.) Capul înfierbântat, dar extremităţile reci,
34.19.) Transpiră pe pielea capului în timpul somnului,
34.20.) Senzaţie de oboseală.

35. SIMPTOME NEOBIŞNUITE LEGATE DE DUREREA DE CAP
35.1.) Ţipă de durere,
35.2.) Îl doare capul după ce se tunde,
35.3.) După efort fizic,
35.4.) Când este nemâncat, sau când ţine post,
35.5.) Dacă, după ce a postit, foamea nu este potolită când mănâncă,
35.6.) Durere în mijlocul frunţii, în sinusurile frontale, din cauza unei rinosinuzite cronice,
35.7.) Durere care izbeşte ca un ciocan,
35.8.) Durere de cap în cazul elevilor,
35.9.) Durere de cap înainte de o furtună cu tunete şi fulgere,
35.10.) Când iese în vânt rece.

36. SIMPTOME NEOBIŞNUITE LA OCHI
36.1.) Senzaţie de fire de păr în ochi,
36.2.) Noduli tari induraţi la pleoape,
36.3.) Inflamaţii recidivante,
36.4.) Opacitatea corneei, arc de cataractă senilă,
36.5.) Dimineaţa îi deschide greu,
36.6.) Roşeaţa marginilor,
36.7.) Urcioare, orjelet recidivant,
36.8.) Urcioare, orjelet în unghiul intern,
36.9.) Lăcrimează la aer rece.

37. SIMPTOME NEOBIŞNUITE LEGATE DE VEDERE
37.1.) Înceţoşată, estompată înainte de declanşarea unei  dureri de cap,
37.2.) Diminuată înaintea durerii de cap,
37.3.) Obiectele au  contururi estompate, tremurate, ca şi cum ar fi privite printr-o pană de pasăre,
37.4.) Zigzaguri luminoase de un roşu aprins, ca de foc,
37.5.) Străfulgerări în întuneric,
37.6.) Tremurată, mijită, în timpul durerilor de cap,
37.7.) Jumătatea orizontală a câmpului vizual este pierdută (hemiopie orizontală),
37.8.) Jumătatea superioară a câmpului vizual pierdută,
37.9.)  Jumătatea verticală a câmpului vizual este pierdută (hemiopie verticală).

38. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND URECHILE
38.1.) Secreţii purulente cu eczemă,
38.2.) Erupţii, fisuri în spatele urechilor,
38.3.) Copil care îşi înfundă degetele în urechi,  îşi simte urechile ca şi cum ar fi degerate,
38.4.) Aude slab vocea umană,
38.5.) Aude zgomote sincronizate cu pulsul,
38.6.) Aude zgomote care reverberează,
38.7.) Durere în aer rece,
38.8.) Ceară excesivă.

39. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND NASUL
39.1.) Sângerează: vezi Epistaxis.
39.2.) Secreţii nocturne care irită pielea, ca de la o arsură,
39.3.) Secreţii care conţin cruste, mici mase verzui,
39.4.) Secreţii care se transformă în cruste greu de detaşat lăsând răni dureroase,
39.5.) Secreţii  care lasă  cruste  aderente  de sept (zona  mediană),
39.6.) Epistaxis, hemoragie nazală la menopauză,
39.7.) Se scobeşte cu degetele în nas,
39.8.) Obstrucţie ameliorată de aerul liber,
39.9.) Obstrucţie într-o cameră încălzită,
39.10.) Miros fin, sensibil la mirosul de tutun,
39.11.) Miros fin, sensibil la mirosuri urâte,
39.12.) Nas înfundat la nou-născuţi.

40. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND FAŢA
40.1.) Culoare neuniformă, un obraz roşu, celălalt palid,
40.2.) Erupţii herpetice în jurul gurii,
40.3.) Expresie aprigă, pătimaşă,
40.4.) Expresie prostească,
40.5.) Expresie somnoroasă, adormită,
40.6.) Frunte ridată în timpul unei afecţiuni pulmonare,
40.7.) Pistrui,
40.8.) Ten gras,
40.9.) Buza inferioară crăpată la mijloc,
40.10.) Buza superioară crăpata la mijloc,
40.11.) Buze amorţite,
40.12.) Paralizie pe o singură parte,
40.13.) Negi pe bărbie.

41. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND GURA
41.1.) Uneori   îşi   muşcă   interiorul   obrajilor   când   vorbeşte   sau mestecă,
41.2.) Copiii îşi bagă degetele în gură,
41.3.) Gingiile sângerează când se spală pe dinţi,
41.4.) Dimineaţa gura miroase neplăcut,
41.5.) Gura deschisă în timpul somnului,
41.6.) Vorbire bâlbâită (efort susţinut înainte de a putea pronunţa un cuvânt, cu distorsionarea feţei), 41.7.) Dimineaţa gust amar în gură,
41.8.) Îşi simte limba mare,
41.9.) Limba  purtând  pe  margine amprentele  dinţilor,
41.10.) Limba amorţită pe o singură parte.

42. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND DINŢII
42.1.) Abces la rădăcină,
42.2.) Cariaţi prematur la copii,
42.3.) Stricaţi, cu carii la rădăcină,
42.4.) Scrâşneşte în timpul somnului,
42.5.) Durere de dinţi după ce cariile au fost plombate,
42.6.) Dentiţie dificilă,
42.7.) Dinţii apar lent,
42.8.) Tulburări cauzate de erupţia măselei de minte.

43. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND GÂTUL (pe dinăuntru)
43.1.) Polipi, vegetaţii adenoide,
43.2.) Senzaţie de sufocare, constricţie când bea,
43.3.) Senzaţie de sufocare, constricţie când mănâncă,
43.4.) Durere în gât pe vreme umedă,
43.5.) Durere provocată de căldură şi de băuturile calde,
43.6.) Durere ameliorată de căldură şi de băuturi calde,
43.7.) Amigdale indurate.

44. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND GÂTUL (pe dinafară)
44.1.) Articole de îmbrăcăminte în jurul gâtului (gulere, fulare etc.) agravează,
44.2.) Lanţuri de ganglioni induraţi (precum un şnur pe care s-au  făcut mai multe noduri),
44.3.) Guşă dezvoltată pe partea stângă,
44.4.) Guşă dezvoltată pe partea dreaptă,
44.5.) Pete roşii (macule eritematoase),
44.6.) Torticolis, gâtul strâmbat spre stânga,
44.7.) Torticolis, gâtul strâmbat spre dreapta.

45. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND STOMACUL
Notă: Când vorbim de stomac ne referim la regiunea situată imediat sub coaste, uşor spre stânga şi în zona mediană. A nu se confunda cu abdomenul.

45.1) Poftă  de mâncare crescută noaptea,
45.2) Poftă de mâncare excesivă, dar cu slăbirea, emacierea corpului,
45.3.) Poftă de mâncare dispărută, înlocuită de sete,
45.4.) Stomacul deranjat din cauza consumului de pâine,
45.5.) Stomacul deranjat din cauza mâncărurilor grase,
45.6.) Stomacul deranjat după consumul de fructe,
45.7.) Stomacul deranjat după consumul de îngheţată,
45.8.) Stomacul deranjat de mâncare de scoici,
45.9.) Stomacul deranjat când persoana se simte vexată,  umilită,
45.10.) Balonare ameliorată de eructaţii,
45.11.) Balonare neameliorată de eructaţii,
45.12.) Senzaţie de gol, slăbiciune în jurul orei 11  dimineaţa,
45.13.) Durere de stomac la enervare,
45.14.) Persoana simte durere când este vexată,
45.15.) Rău de mare,
45.16.) Rău de călătorie,
45.17.) Ulcere,
45.18.) Vomită când e mânios,
45.19.) Vomită chiar şi după ce bea o cantitate foarte mică de lichid,
45.20.) Vomită de îndată ce lichidul băut s-a încălzit în stomac,
45.21.) Vomită înaintea menstruaţiei,
45.22.) Dimineaţa vomită secreţia biliară,
45.23.) Vomită îndată după ce bea,
45.24.) Vomită îndată după ce mănâncă,
45.25.) După tuse vomită mucus,
45.26.) Vomită când îşi bagă mâinile în apă caldă,

46. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND ABDOMENUL
Abdomenul este zona care începe cam la 5 cm sub coaste şi merge în jos până la nivelul pubisului.
A nu se confunda cu stomacul.

46.1.) Sensibil la atingerea hainelor,
46.2.) Balonări la copii,
46.3.) Erupţie, zona zoster,
46.4.) Senzaţia că organele interne se revarsă în afară,
46.5.) Materii fecale blocate în colon, cu semne de ocluzie intestinală joasă,
46.6.) Durere din cauza hemoroizilor,
46.7.) Senzaţia de ceva viu în abdomen,
46.8.) Durere surdă, continuă, ameliorată prin flectarea trunchiului pe coapse,
46.9.) Durere surdă, continuă, ameliorată prin flectarea membrelor,
46.10.) Durere la menstruaţie ameliorată după declanşarea hemoragie,
46.11.) Durere la menstruaţie cu senzaţia de tragere în jos,
46.12.) Durere cu senzaţia prezenţei în abdomen a două pietre ascuţite care s-ar freca una de alta
46.13.) Durere de ficat care se extinde spre spate,
46.14.) Abdomen revărsat, care atârnă.

47. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND RECTUL
47.1.) Diaree la 5 dimineaţa,
47.2.) Diaree provocată de emoţia aşteptării unui eveniment,
47.3.) Diaree după bere,
47.4.) Diaree înainte de menstruaţie,
47.5.). Diaree la trezire, cu nevoia imperioasă de defecaţie,
47.6.) Eliminarea incompletă a scaunului.

48. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND VEZICA URINARĂ
48.1.) Enurezis (urinează în pat) în prima parte a somnului,
48.2.) Paralizie, dispare senzaţia de micţiune (dorinţa de a urina) după ce naşte,
48.3.) Polipi în interiorul vezicii,
48.4.) Necesitate continuă, imperioasă, de a urina asociată cu un prolaps uterin.
48.5.) Necesitate continuă de a urina în timpul sarcinii,
48.6.) Urinează involuntar când tuşeşte,
48.7.) Urinează involuntar când râde,
48.8.) Urinează involuntar dacă încearcă să se abţină,
48.9.) Urinează involuntar când îşi suflă nasul.

49. SIMPTOME NEOBIŞNUITE  PRIVIND ORGANELE GENITALE MASCULINE
49.1.) Masturbaţie în copilărie,
49.2.) Atrofierea penisului,
49.3.) Aversiune faţă de activitatea sexuală,
49.4.) Inflamarea testiculelor după oreion,
49.5.) Atrofierea testiculelor.

50. SIMPTOME NEOBIŞNUITE   PRIVIND ORGANELE GENITALE FEMININE
50.1.) Căderea părului, pilozitate diminuată,
50.2.) Insensibilitate a vaginului,
50.3.) Mâncărime în perioada gravidităţii,
50.4.) Aversiune pentru activitatea sexuală,
50.5.) Candidoză cu secreţie abundentă,
50.6.) Candidoză la pubertate,
50.7.) Uscăciunea vaginului,
50.8.) Senzaţii dureroase în vagin în timpul contactului sexual (dispareunie).

51. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND RESPIRAŢIA
51.1.) Astmatică după miezul nopţii,
51.2.) Astmatică după miezul nopţii, bolnavul trebuie să sară din pat,
51.3.) Astmatică la ora 2 dimineaţa,
51.4.) Astmatică între 2 şi 3 dimineaţa,
51.5.) Astmatică între 2 şi 4 dimineaţa,
51.6.) Astmatică la ora 3 dimineaţa,
51.7.) Astmatică la copii,
51.8.) Astmatică la oamenii în vârstă,
51.9.) Horcăită la oameni în vârstă.

52. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND TUSEA
52.1.) Când tuşeşte trebuie să se ţină de piept cu ambele mâini,
52.2.) Tuşeşte când trece de la cald la rece şi invers,
52.3.) Capul trebuie ţinut cu ambele mâini în timpul tusei,
52.4.) Atingerea   uşoară  a  laringelui  agravează  tuşea,
52.5.) Trebuie să stea în şezut,
52.6.) Tuşea nu-i permite să doarmă,
52.7.) Tuşeşte când îi apar dinţii.

53. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND PIEPTUL
53.1.) Sâni atrofiaţi,
53.2.) Când  tuşeşte îl doare sternul  (osul pieptului),
53.3.) Noduli la sâni,
53.4.) Erupţii, furuncule recidivante la subsuoară,
53.5.) Erupţie, zona zoster,
53.6.) Palpitaţii la inimă în timpul digestiei,
53.7.) Palpitaţii fa inimă când se simte frustrat,
53.8.) Palpitaţii la inimă când merge la culcare,
53.9.) Palpitaţii la inimă când stă întins,
53.10.) Senzaţia că i s-a oprit inima,
53.11.) Lactaţie în cazul unor femei care nu sunt însărcinate,
53.12.) Copilul refuză laptele mamei,
53.13.) Mameloane retrase (copilul nu poate suge),
53.14.) Transpiraţie urât mirositoare la subsuoară.

54. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND SPATELE
54.1.) Coloana vertebrală este curbată (încovoiată) şi dureroasă,
54.2.) Coloană vertebrală curbată în regiunea toracică,
54.3.) Durere de spate care obliga la un mers aplecat în faţă,
54.4.) Durere de spate după ce a stat mult timp aplecat în faţa,
54.5.) Durere de spate ameliorată când stă întins pe o suprafaţă tare,
54.6.) Transpiră în regiunea gâtului în timpul somnului,
54.7.) Transpiră în regiunea gâtului noaptea,
54.8.) Îşi suprasolicită spatele la cel mai mic efort.

55. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND MÂINILE Şl PICIOARELE
55.1.) Noduli artritici la încheieturile degetelor,
55.2.) Degete înţepenite şi cu noduli artritici la încheieturi,
55.3.) Acumularea excesivă de lichid în bursele tendinoase,
55.4.) Inflamaţia  degetului  mare  de  la  picior (panariţiu  la  nivelul halucelui),
55.5.) Bătături în tălpi,
55.6.) Crampe în  gambe  când îşi întinde picioarele în pat,
55.7.) Degerături la degetele de la picioare,
55.8.) Erupţii la plica articulaţiilor,
55.9.) Mâini neastâmpărate, nu pot fi stăpânite,
55.10.) Genunchi reci noaptea,
55.11.) Durere de genunchi la coborârea treptelor,
55.12.) Durere când persoana începe să se mişte,
55.13.) Se împiedică în timpul mersului,
55.14.) Pielea crăpată între degetele de la picioare,
55.15.) Crăpături ale pielii pe degetele de la picioare şi mâncărime puternică,
55.16.) Negi lângă marginea unghiilor.

56. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND VISURILE
56.1.) Visează că face un mare efort fizic,
56.2.) În vis cade de la înălţime,
56.3.) În vis cade în apă,
56.4.) Visuri care se repetă,
56.5.) Visează şerpi.

57. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND SOMNUL
57.1.) Insomnie după ora 3 dimineaţa,
57.2.) Insomnie după ora 4 dimineaţa,
57.3.) Insomnie  din  cauza unei  suferinţe,
57.4.) Insomnie când se simte vexat.

58. SIMPTOME NEOBIŞNUITE PRIVIND PIELEA
58.1.) Erupţii circulare,
58.2.) Mâncărime, agravată la contactul cu o haină din lână,
58.3.) Urticarie după un efort violent,
58.4.) Pete albe.
…………………………………………………………………………………..

INDICAŢII ÎN PRIVINŢA VINDECĂRII

Este vorba aici de a  supraveghea procesului de vindecare, în sensul folosirii unor doze corecte şi respectarea condiţiilor necesare unui tratament eficient, dar şi optimizarea intervalelor la care dozele trebuie repetate.

Semne de vindecare
Vindecarea poate fi apreciată în general în funcţie de prezenţa următoarelor răspunsuri:

1. Te simţi mai bine lăuntric. Totul este aşa cum trebuie să fie, te simţi ca pe vremuri.
Spiritul pare să îţi fi revenit în corp. Ai mai multă încredere. Sentimentele de acest tip constituie un semn sigur.

2. Te simţi capabil să înfrunţi viaţa mult mai eficient şi mai puţin tensionat.

3. Ai mai multă energie, eşti mai plin de viaţă, poţi face mai mult, poţi alerga mai mult, poţi râde din tot sufletul.

4. În viaţa ta se produc schimbări, chiar dacă acestea par coincidenţe. Ţi-ai schimbat serviciul sau s-a modificat atitudinea ta faţă de muncă, studiu, faţa de colegi, prieteni, familie. Eşti mai deschis, ai prieteni noi, te-ai debarasat de relaţiile nefaste, ai încheiat altele mai promiţătoare.

5. Ai devenit mai creativ.

6. Agravare.  După ce luaţi un remediu se poate produce ceea ce se numeşte o agravare, deşi, în cazul remediilor recomandate aici, aceasta este limitată. În timpul procesului de tratare, trauma originară nu va reveni în nici un caz cu intensitatea pe care a avut-o iniţial, afară doar de cazul că aceasta este foarte recentă şi foarte intensă. Cei din jur vă pot şi ei ajuta foarte mult. Este nevoie de un soţ, un părinte sau un prieten. Aceştia pot să fie într-adevăr oamenii cei mai potriviţi pentru a vă ajuta.

Uneori se poate produce o agravare fizică, ceea ce înseamnă că veţi începe prin a vă simţi mai rău pentru câteva zile, săptămâni, dacă simptomele fizice persistă de multă vreme, în general, agravarea este fie scurtă şi dureroasă, fie lentă, mai  puţin dramatică şi mai persistentă.

Agravarea este cauzată, adesea, de toxinele de care corpul  se debarasează pe căile naturale de eliminare: prin scaun sau urină, prin piele sub formă de erupţii, coşuri, furuncule sau febră,  prin nas sub formă de strănut, răceală etc. sau prin gură sub forma vărsăturilor. Furunculele apar în regiunile unde s-au acumulat toxine.

În general, etapa de vindecare este tot atât de lungă ca şi cea de agravare, încât, dacă aveţi o agravare de o zi, după încă o zi ea va dispărea. Aşadar, agravarea temporara a simptomelor nu trebuie interpretată ca efect advers, ci ca dovadă  a mobilizării organismului pentru a se vindeca.

7. O revenire scurtă, pasageră a vechilor simptome este un semn  favorabil, mai ales când acestea revin în ordinea inversă faţă de secvenţa iniţială.
Revenirea poate fi trecătoare – pentru numai  câteva secunde, ca o străfulgerare – sau mai de durată, precum trecerea unui nor. Fenomenul poartă numele de legea vindecării.

Legea vindecării arată, de asemenea, că simptomele vor fi  eliminate într-o anumită ordine, de la cele mai grave spre cele mai puţin grave, de la organele interne spre cele externe sau fără  importanţă vitală, din interior spre exterior şi de sus în jos. Totuşi, ameliorările la nivel cardiac sau pulmonar pot să meargă spre în  sus şi în afară, parcurgând un traseu de la plămâni (mai grav) spre gât şi spre nas (mai puţin grav). Revenirea tusei în timpul  tratamentului astmului poate fi semn bun, arătând că pieptul se curăţă de impurităţi.

De aceea, când astmul se transformă într-o erupţie cutanată  sau în accese de strănut este semn bun; dar când febra de fân sau o eczemă se transformă în astm, aceasta nu mai este o vindecare, ci o supresie şi deci este un semn rău.

8. Este foarte bine dacă simptomele fizice se ameliorează pur şi  simplu, atâta vreme cât procesul decurge după legea vindecării.

9. Uneori un vis sau o succesiune de vise, chiar dacă nu le înţelegeţi semnificaţia pot reprezenta un indiciu al vindecării, atunci când simţiţi că visul este de bine, este important sau pozitiv într-un fel sau altul.

De exemplu, dacă trauma, suferinţa se datorează pierderii unei persoane dragi, apariţia acesteia în vis, într-un cadru frumos este semn bun. Dacă sunteţi dominat de un sentiment de frică, un semnal pozitiv, de vindecare ar putea fi senzaţia de profundă de eliberare în timpul visului. Aveţi încredere în ceea ce  simţiţi în timpul experienţelor onirice.

10. În general, începi prin a te simţi întâi mar bine mental apoi simptomele fizice se pot agrava temporar, cât durează eliminarea toxinelor. O dietă uşoară sau o perioadă de post în care se consumă  numai fructe pot atenua aceste efecte, dacă ele sunt prea puternice.

Dacă simptomele fizice anterioare erau de natură spasmodică, cum se întâmplă când bolnavul suferă de astm sau de durere de cap, acestea se vor stinge, atacurile următoare devenind  mai puţin severe, de durată mai scurtă şi mai puţin frecvente. De aceea, recidivele mai blânde sunt un motiv de panică şi de  prescriere a unui nou remediu, odată ce procesul vindecării a fost declanşat.

PROCESUL LĂUNTRIC DE VINDECARE

Traumele persistă în corp: celule, muşchi, tendoane, postură, organe, memorie şi sub formă de vechi emoţii din trecut şi gânduri limitatoare. Pe măsură ce remediul acţionează, stimulând sistemul imunitar, toate aceste tensiuni, distorsiuni şi amintiri vor fi, treptat, descătuşate, iar  toată energia folosită pentru a le ţine înlănţuite va fi eliberată şi va curge din nou prin corp, furnizând mai multă energie necesară proceselor vitale.

De asemenea, pe măsură ce energia curge (se răspândeşte), vechile sentimente dureroase se risipesc, iar conştiinţa devine  mai clară, ceea ce se resimte ca o revenire la felul nostru de a fi din trecut sau ca o pace lăuntrică ori ca ceva similar.

Acum vom reacţiona altfel la situaţiile din trecut, nu neapărat discordant faţă de vechiul mod de a simţi şi de a gândi, dar într-un fel nou; sau poate vom profita de ocaziile pe care le-am fi ratat în trecut. Şi astfel schimbările ce se vor produce vor fi reale.

Şi tot astfel, pe măsură ce energia este eliberată, blocajele se dispersează şi nodurile emoţionate se desfac, degajând tensiunile acumulate în muşchii spatelui sau în jurul încheieturilor. Când mânia reţinută  în uter se risipeşte, revine apetitul sexual. Frica de a fi atacat se rezolvă în vis şi, odată cu ea, dispare şi teama de a merge singur pe stradă sau  tremurul vocii.

Suferinţa, durerea stârnită de pierderea unei fiinţe dragi va fi redeşteptată, uneori, de un eveniment minor, care va declanşa un  plâns zguduitor, reacţie neobişnuită câtă vreme este vorba de o persoană care a murit cu ani în urmă; o resimţi ca şi cum abia s-ar fi întâmplat, după care vei putea depăşi momentul.

Toate aceste descătuşări emoţionale pot să apară ca reacţii la evenimente aparent minore, determinând o profundă eliberare a unor traume de demult. Dar, adesea, nu se observă nimic deosebit, ci numai  o ameliorare. Acesta, este cazul majorităţii oamenilor, mai ales când este vorba de persoane care, în mod obişnuit, nu-şi trăiesc cu prea mare  intensitate sentimentele; în acest caz şi vindecarea va fi asemănătoare, în esenţă procesul fiind ascuns vederii şi putând trece neobservat.

Notaţi tot ce credeţi semnificativ în perioada tratamentului şi ţineţi legătura cu terapeutul.

Compozitie TONIC NEURONAL SENIOR:

solvent de extractie: alcool etilic 96o – 50%; miere de albine – 15%; apa purificata – 35% – (79,5%); amestec de plante: extract apos uscat 11:1, continand 17% vitamina C, pe suport de maltodextrina 35-45%, din fructe de acerola (Malpighia glabra); afin (Vaccinium myrtillus) – frunze (0,8%); aloe (Aloe barbadensis) – extract hidroalcoolic 20:1 din parti aeriene (0,8%); armurariu (Silybum marianum) – fructe (0,8%);  radacini de angelica (Angelica archangelica); radacini de ashwagandha (Withania somnifera); muguri de brad (Abies alba); radacina de brusture (Arctium lappa) – 1,5%; frunze de busuioc (Ocimum basilicum); parti aeriene de busuiocul-cerbilor (Mentha pulegium); catina (Hippophae rhamnoides) – extract hidroalcoolic uscat 10:1 din fructe (0,8%); seminte de cardamom (Elettaria cardamomum); %); cretisoara (Alchemilla vulgaris) – parti aeriene (0,8%); cuisoare (Eugenia caryophyllus) – muguri florali (0,8%); bulbi de ceapa (Allium cepa); fructe de chimen (Carum carvi); radacini de cicoare (Cichorium intybus); parti aeriene de cimbrisor (Thymus serpyllum); parti aeriene de cimbru-de-munte (Satureja montana); fructe de coriandru (Coriandrum sativum); parti aeriene de cretusca (Filipendula ulmaria); scoarta de crusin (Rhamnus frangula); fructe (0,8dafin (Laurus nobilis) – extract hidroalcoolic uscat 10:1 din frunze (0,8%);echinacea (Echinacea purpurea) – parti aeriene (0,8%); fenicul (Foeniculum vulgare) – fructe (0,8%);galbenele (Calendula officinalis) – flori (0,8%); ganoderma (Ganoderma lucidum) – extract hidroalcoolic uscat cu 20% polizaharide din spori (0,8%); gentiana (Gentiana acaulis) – extract hidroalcoolic uscat 10:1 din radacini (0,8%);  rizomi de ghimbir (Zingiber officinale); radacini de ginseng (Panax ginseng); fructe de guarana (Paullinia cupana); parti aeriene de hamamelis (Hamamelis virginiana); fructe de haritaki (Terminalia chebula); radacini de hydrastis (Hydrastis canadensis); parti aeriene de iarba-de-lamaie (Cymbopogon citratus); fructe de kankola (Piper cubeba); flori de lavanda (Lavandula angustifolia); radacini de lemn-dulce (Glycyrrhiza glabra); tal de lichen-de-piatra (Cetraria islandica); parti aeriene de lucerna (Medicago sativa); flori de lumanarica (Verbascum phlomoides); fructe de maces (Rosa canina); frunze de maghiran (Majorana hortensis); frunze de menta (Mentha piperita); frunze de mesteacan (Betula pendula); radacini de obligeana (Acorus calamus); fibre din ovaz (Avena sativa); frunze de papadie (Taraxacum officinale); frunze de patlagina (Plantago lanceolata); muguri de pin (Pinus sylvestris); fructe de pippali (Piper longum); fructe de piper-negru (Piper nigrum); rizomi de pir (Agropyron repens); parti aeriene de plamanarica (Pulmonaria officinalis); frunze de rozmarin (Rosmarinus officinalis) – 0,95%; flori de salcam (Robinia pseudoacacia); frunze de salvie (Salvia officinalis); radacini de shatavari (Asparagus racemosus); extract hidroalcoolic 10:1 din shiitake (Lentinula edodes); flori de soc (Sambucus nigra); spirulina (Spirulina platensis) scoarta de stejar (Quercus robur); parti aeriene de sovarf (Origanum vulgare); sulfina (Meliloti herba); parti aeriene de tarhon (Artemisia dracunculus); flori de tei (Tilia cordata); scoarta de tejapata (Cinnamomum tamala); flori de trifoi-rosu (Trifolium pratense); parti aeriene de troscot (Polygonum aviculare); radacini de turmeric (Curcuma longa); radacini de vulturica (Hieracium pilosella); scoarta de scortisoara (Cinnamomum cassia); bulbi de usturoi (Allium sativum); fructe de anason-stelat (Illicium verum); extract hidroalcoolic 10:1, pe suport de maltodextrina 10% din radacini de astragalus (Astragalus membranaceus); extract hidroalcoolic, continand minim 90% polifenoli, din frunze de ceai-verde (Camellia sinensis); extract hidroalcoolic pe suport de maltodextrina 10%, continand minim 4% polifenoli, din parti aeriene de echinacea (Echinacea purpurea); extract hidroalcoolic, pe suport de maltodextrina 10%, continand minim 20% polizaharide, din ganoderma (Ganoderma lucidum); extract hidroalcoolic, cu minim 3% alcaloizi, din radacini de gheara-matei (Uncaria tomentosa); fructe de ienupar (Juniperus communis); extract hidroalcoolic, continand minim 15% salicina, pe suport de maltodextrina 10%, din scoarta de salcie (Salix alba) ; extract hidroalcoolic, continand minim 2% schizandrine, din fructe de schizandra (Schisandra chinensis) ; sulfină (Meliloti herba); – (20%); produse apicole: extract hidroalcoolic uscat, continand 2,5% flavonoide, pe suport de maltodextrina din porumb 30%, din propolis – 99,95%; laptisor de matca – 0,05%.